un weekend de iunie, cu acuarele

A trecut exact o lună de la ultimul workshop pe care l-am ținut în showroom-ul Chicineta (mulțumesc, Oanaaaaa!)

Mi s-a limpezit mintea de tumultul acelor zile înțesate de organizare, numărătoare de pensule, creioane, ascuțitori și farfuriuțe de porțelan pe post de palete de culoare. Au fost două zile care m-au umplut de o energie pe care numai oamenii curioși mi-o pot da!

Nu am mai povestit despre asta în detaliu, dar atelierul pomenit mai sus ține 3 ore și este gândit pentru începători – oameni care au uitat cum e să mai țină pensula în mână sau care vor să își descopere noi talente – așa că emoțiile sunt prezente negreșit. Din fericire, ele se risipesc după prima oră de lucru împreună, vulnerabilitatea pe care o simțim în fața apei și a pigmentului este cheia care deschide ușa prieteniei. Am ales florile ca temă centrală, pentru că sunt cele care pe mine m-au învățat cel mai bine acuarela și cred că migala care stă în spatele unei ilustrații care înfățișază o plantă este revelatoare. 🙂

Cele câteva ore ne duc într-un stadiu în care planta se distinge, dar am observat că răbdarea are o limită, eu nu am intenția să trec dincolo de ea, așa că plăcerea trebuie să primeze, joaca, entuziasmul, curajul.

În general, eu lucrez cu oameni sub 7 ani, pot deci spune că am fost de-a dreptul panicată înainte de aceste două workshop-uri. Vârsta a crescut simțitor odată cu înscreierea celor 20 de fete care ne-au trecut pragul. Adulți!

Plănuisem, foarte entuziasmată, să pictăm în aer liber, printre hortensii, dar cumva-cumva, am ajuns să pictăm hortensiile din interior, pentru că ploaia ne-a venit de hac. N-am să dau nume, dar au fost niște talente pe acolo care m-au lăsat cu pensula în aer, ca să zic așa.  Superb!

Când a trecut ziua de duminică, mi-am spus că niscai loc de organizare din timp e de nelipsit pentru data viitoare. Mă pun deci pe gândit al doilea weekend din vara asta, în care sper să îmi fie alături oameni la fel de entuziaști ca cei din luna iunie.

Las mai jos niște imagini surprinse de Cătălin, care îmi e mereu alături și mă susține întru așa acte de curaj!

Cristina mi-a făcut fabuloasa surpriză de a scrie aici niște impresii care mi-au înmuiat inima.